"Apa trece, pietrele... se duc si ele"

Pe masura ce timpul trece, unii dintre noi ramanem in urma. Personal vorbind ma consider, la 21 de ani, old school. Cum e posibil ca, la o varsta relativ mica, sa pot fi old school? Pai un motiv ar fi cel ca "timpul nu asteapta pe nimeni?!". Ma uit la cei din jur, de varsta mea, si nu gasesc nici o similaritate. Este poate doar o mana de oameni in care, ma pot regasi si eu,  insa majoritatea sunt cu ceva ani mai "batrani" ca mine. Odata cu introducerea cuvintelor precum "cool", "fashionable", "misto" si alte terminologii in acest gen, s-a pierdut tot. Lumea incepe cu pasi rapizi sa isi piarda originaliatea. Toti poarta acelasi gen de haine, asculta acelasi gen de muzica, merg in acelasi gen de local... toti sunt "clone" ale unui asa zis curent care se pare ca nu mai trece. Dar totusi sa le luam pe rand.

"Hmm, frate nu esti la moda, nu esti imbracat adecvat iesirii!" - Societatea si mass media are un impact IMENS asupra tutor, mai ales celor care au gandirea de turma (adica majoritatea tinerilor din zilele noastre). Unii chiar nu ies din casa daca nu au "acesoriile" care sa ii aduca in "ton" cu moda din afara locuintei. Daca iesi afara pe strada, si te uiti la tinerii care trec, ai sa observi mici diferente asupra lor, nu prea ii poti deosebi... acelasi gen de haine, aceeasi coafura, aceeasi atitudine "de turma". Multi spun ca lumea a "evoluat", ca suntem intr-o perioada mult evoluata cum a fost cea de acum 20 de ani, insa eu cel putin nu sunt deacord cu prostia asta nici macar 1%. Lumea a involuat, toti par a se prosti decat a se destepta. Materialismul a devenit religia nationala si globala, conteaza mult prea mult ce parere au cei din jur fata de "simtul tau de fashion".

"Asculta frate si tu ceva nou, nu vechiturile alea" - De cate ori auzi cuvintele astea? De cate ori nu esti atribuit drept "not-cool" doar pentru faptul ca asculti o muzica mai veche... De cate ori "sochezi" societatea prin gusturile tale muzicale? De ce sa faci parte dintr-o generatie nestiutoare, plina de ifose si figuri, care pana la urma o sa ajunga la acelasi numitor in privinta vietii (mai devreme sau mai tarziu). Tris este faptul ca 90% din tinerii erei "cool" asculta aleasi tampenii si porcarii, si cei care le compun sunt niste GENII! Adica, daca reusesti sa faci ceva ce muzical este egal cu 0 si sa ai o monstruozitate de ascultatori si "veneratori", atunci prietene, ma inclin. Este de necrezut cum, daca poti creea un "masterpiece" o piesa care sa ii faca invidiosi pe vechii muzicanti, esti aruncat deoparte si nici bagat in seama. Este de necrezut cum, in mass-media se pune accent pe cantitate si nu pe calitate. Si cei ce fac asta stiu ceea ce fac, stiu ca publicitarizeaza un concept de "cacat"(scuzati-mi limbajul), ei stiu ca nu are nici o legatura "muzica" ce o expun cu stiinta muzicii. Insa in orice situatie, cel "cool" si la moda, va lua fata unuia care chiar stie a canta si a face muzica.

"Mama frate, nu ai fumat niciodata iarba?" - Teribilismul atinge cote maxime. Aparent daca nu fumezi, tragi sau bagi, esti un nimeni... un "de ala care n-are viata sociala". Din nou a devenit la "moda" a te droga. Daca nu stai macar o data pe saptamana cu "fratii" tai sa tragi un "cui" deja nici nu meriti un salut. Esti dat la o parte. Pacat ca, tinerii se distrug doar pentru a impresiona si pentru a atinge un statut social cat de cat acceptabil. E pacat ca in ziua de azi, ca sa fii la moda, trebuie sa te degradezi complet. Personal pot spune ca nu am luat droguri sau substituente de droguri niciodata. De ce? Pentru nu pun pret pe asa ceva. Pentru mine este un nimic. Este o pierdere de timp si de minte. De ce sa ma distrug si sa fac pe plac altora, doar pentru a-i impresiona. Multi spun ca cel putin marijuana nu da dependenta, ca e ok sa fumezi, si nu mai stiu ce. Asa s-a zis si despre cafea, tigari, cola, dulciuri, si toate lucrurile de care nu poti scapa... Este trist sa vezi un tanar cum se termina psihic si pleaca pe cai care nu duc departe. Este trist sa vezi acelasi tanar 10 ani mai tarziu, fara un scop in viata, singurul sau scop fiind cel de a mai trai inca o zi....

E o lume cel putin ciudata astazi. E o lume care te schimba daca nu esti tare si ferm pe pozitie. Nu te lasa schimbat, nu te lasa impresionat, lasa teribilismul deoparte si fii tu insuti. Socheaza prin gandire, impresioneaza prin actiunile tale personale, nu te lasa condus de altii si gandeste pentru tine. 

Johnny Teddybear - The real storyes

In cele ce urmeaza, va voi face cunostinta si veti afla mai mult despre Johnny. El este un simplu ursulet de plus dar cu un scop nobil si cu o slujba invidiata de multi. Multi ar zice ca el nu exista insa eu, LoLo, am reusit sa intru in mintea unui ursulet si sa ii iau opinia fata de existenta sa... Iata ce a iesit:

"Salut! Sunt Johnny. Sunt un Urs. Nu, nu ursulet ci urs. M-am nascut in fabrica de textile undeva anul trecut, insa ... in lumea noastra a 'ursilor', 1 an este indeajuns cat 20 de ani omenesti. Am un aspect normal, ca si multi dintre fratii mei, insa nu chiar asa de "poofy". Am decis sa rup tacerea si sa imi expun viata in fata tuturor. Locuiesc intr-un apartament, mai bine zis intr-o camera. Viata mea nu este cine stie ce insa, ma pot numi un norocos. De ce? Pentru ca fata de fratii si rudele mele, eu locuiesc in camera cu Marry. Ea? Ohh Doamne, ea este ceva incredibil, un om asa ca tine insa ... ceva este aparte la ea, cand sta la birou... parca are aripi, ce sa mai vorbim este un inger. Este genul de persoana care ... mi-as da plusul pentru ea. Marry ma iubeste mult insa ... eu nu stiu ce este aceea iubire... dar, heh... doar gandeste-te, sunt un urs pozitionat perfect intr-o camera in care locuieste ... Marry ... deci evident ... hehe. Sunt un tip mai ... ciudat de felul meu insa ce'am vazut eu... n-a vazut Parisul... Insa nu va pot expune voua asa exact ce, doar ca ... sa zicem ca stiu cum arata un inger fara pene ... heh. Despre mine va mai pot spune ca sunt un pic cam pervers sa zicem, ma uit, ma uit, si iar ... ma uit si nu zic nimic ... sunt un fel de ... voyeur... Offf numai cand ma gandesc mi se zburleste plushul ! Mult prea mult am tinut tacerea insa acum este momentul sa iasa totul ia iveala. Voi fi aici, transmitandu-va gandurile mele prin LoLo (desi cred ca lui ii plac mai mult decat mie insa ... fie ce o fi). Pana data viitoare ... ochii in 4."

Mai mult despre Johnny si confesiunile sale in seria Johnny Teddybear - The real storyes (in curand pe YouTube, MySpace si 321actiune.)

Uita de Basescu, uita de Geoana, uita de toate tampeniile de la televizor si priveste aici. Un luptator pentru viata, cum nici Hercule nu a fost, Sebastian, lupta cu viata. Cat de monotona ni se pare viata si cat de plictisitoare, pentru ca nu facem nimic pentru a o sustine, insa ia o clipa si te gandeste, cum ar fi sa te lupti pentru viata ta. O familie de eroi as putea spune, niste gladiatori in arena vietii, si nu se lupta cu bestii, ci cu mama bestiilor si anume soarta. Insa soarta lui Sebastian poate fi alta, totul poate incepe chiar cu tine. Da! Tu cel care citesti acum, tu poti face o schimbare in viata lui. 

Oare cere mult o viata normala? Oare cere mult o copilarie normala cum toti am avut-o? Si daca te intrebi de ce? De ce el? Puteai fi tu, sau oricare altul, intr-o tara in care nu exista morala, nu exista compasiune... o tara RECE !  Gandeste, simte si actioneaza! Salveaza o viata nu mai e doar un cliseu ci e realitatea pura.

Cum? Simplu!:

Sucursala Alexandria, titular cont
Lungu Nansi-Ionut

RO 53 RNCB 0245036622920001 Lei
RO 26 RNCB 0245036622920002 Euro
RO 69 RNCB 0245036622920004 Umanitarq

Din nou o zi fara nici o rost, o zi pierduta ar spune unii... Insa ceva nu ma lasa sa continui in ... vegetarea de zi cu zi. Imi inchid ochii... si din nou gandul meu zboara la ea. Deschid ochii las privirea in jos in semn de infrangere. De ce din nou si de ce tot ea? Imi torn un pahar de apa, si ma reintorc pe scaun [...] din nou gandul meu tot acolo zboara. Imi inchid ochii, si parca vad deja, visul neimplinit, visul care asteapta parca sa fie atins. Insa ... nu este putere, nu este puterea vointei care sa se trezeasca si sa urle din toti rarunchii "DA !!! Acum este momentul". Insa nu este acolo. Visul deja devine parca relatiate, insa doar in mintea mea. Deja parca, vad viitorul, sau mi-as dori... Deja vad viata mult dorita, totul este perfect, insa ... unde este ea? O caut cu privirea in jur, dar nu o gasesc. Totul se intuneca si deodata, ca si cum as fi dat de un intrerupator, se lumineaza totul si o vad. Iat-o. Ea este. Mai frumoasa ca niciodata, parca "din vis". Insa toata aceasta "visare" este violent strapunsa de un sunet. Imi deschid ochii, si parca intristat, ma ridic si ma duc in fata calculatorului. Acest portal catre o lume in care pot fi oricine, orice si mai ales ... ce imi doresc. Insa nu a fost sa fie asa ... o gasesc tot pe ea... Insa de data asta, spre diferenta de 'n' trecutele intalniri, reusesc sa imi deschid "gura" si sa zic ce am pe inima. Corpul mi se incalzeste, incep usor sa tremur, si simt acei "fluturasi" de care auzisem atatea. 

Ce sa fie oare? Ce poate fi? Stiu ca nu e iubire, pentru ca nu cred in asa ceva... insa ... totusi pare mult prea bine, se aseamana mult prea mult cu cliseul general... Poate oare sa fie asa ceva? Poate... poate e doar subconstientul meu zicandu-mi ca asa este. Insa e bine, ce zic eu, e foarte bine, mult mai bine ca pana acum. Ca o descatusare, ca o eliberare...

Si acum ... astept, astept sa treaca timpul, sa imi ating visul, sa ... il ating macar.

O zi intunecata, o zi care nu prea are ceva bun la ea, o zi ca oricare alta, insa acum e mult mai gri ca de obicei. Acelasi sentimet in inima ca ceva nu e la locul lui, aceeasi sticla de Stalinskaya langa tine, aceasi sentimente de neaparteneta, de tristete si totdata de impacare ca acesta esti tu. Toate invelite intr-o piesa care te duce si mai mult cu gandul la tine. Cand nimic nu se mai intampla si totul este monoton, cand nu ai nici o iesire si singura usa pe care poti iesi este fix langa tine dar nu poti sa te duci sa ii atingi clanta sa o deschizi, cand ti se pare ca nu ai ce face si este dincolo de puterile tale umane sa atingi ceea ce iti doresti... 

Insa odata cu ziua aceasta, intunecata, mai te patrunde si un sentiment de singuratate [...] de singuratate... De ce in lumea asta totul este atat de greu de obtinut si atat de usor de pierdut? De ce intampini mai multe greutati decat pase bune ... Insa asta este mersul zilnic al vietii, nu il poti schimba ... sau poti? Revin la pahar, sorb din el o inghitura stasnica de votca si scriu mai departe. Si din nou ma incearca senzatia de tristete. Nimic in lumea asta nu mai este fericit, si daca este, nu iti apartine si te duce si mai jos. Insa chiar daca nu am nimic din tot ce mi-am dorit sau imi doresc, imi ramane un sigur lucru de facut, si un singur lucru care nu mi-l poate lua nimeni ... visul. In vis pot fi oricine, orice si ma schimba cu o usurinta de invidiat. Insa ... si aceasta este efemer, pentru ca la un moment dat, trebuie sa ma trezesc si sa ajung la aceeasi concluzie, acelasi pahar, aceeasi sticla...

Insa continui sa visez, si poate.. sa fac cate putin pentru a-l transforma in realitate... Chiar daca nu are sens cele scrise, pot avea celor care le pot intelege si care au trecut prin aceastea... nu te poti adresa unor oamni care nu stiu ce inseamna ...... Insa continui sa visez, acesta este "my december", este timpul meu sa jelesc trecerea prin viata fara un rost, fara o infaptuire... insa imi pun capul pe perna, si chiar daca nu pot ... ajunge la vis, macar mi-l pot imagina...

Vise placute.

Poate ca titlul nu are nici o legatura cu ceea ce voi  zice aici insa ... pe parcurs vom vedea. Nu am ales sa postez astazi din pricina zilei nationale ci doar pentru acum am gasit inspiratia de a tasta cateva cuvinte cu sens. 

1 Decembrie. A venit iarna, au venit iarasi soldatii cu armele in fata noastra si mai e un pic pana la Craciun. Poate nu cele mai bune momente ale anului si departe de cea mai frumoasa zi a anului, insa sub o conotatie buna mergem mai departe. 

A venit iar iarna... Iar, iar, iarasi, iarna. Insa ma uit afara si numai iarna nu e. Imi aduc aminte acum 3-4 ani, pe 1 Decembrie era totul alb, totul ca intr-o poveste perfecta de iarna. Insa acum sunt doar aceleasi fetze obosite, acelasi mers grabit si acelasi aer trist. Poate ca si vremea s-a schimbat odata cu oamenii si cu sentimentele acestora. Poate ca vremea este mai calda acum insa nu si oamenii. Intr-o antiteza merg cele doua, parca chiar daca ar fi frig si ger, oamenii ar fi mult mai fericiti, insa asa cu o vreme primavarateca, nu prea te trage inima sa te gandesti la bine. Adevarul este ca vremurile se schimba (si nu in bine) si noi vrem nu vrem ne schimbam cu ele. Departe sunt acum parca, acele momente in familie la adapostul caldurii, intr-un peisaj alb... felicitari celor care inca le au...

Insa 1 Decembrie ma duce cu gandul si la alegerile prezidentiale din Romania... Ce poti alege? Un nume de Traian? sau poate Mircea cel Batran? Oricare ar fi alegera ta... tot rea va fi. Nu ca ar fi altcineva care s-ar descurca mai bine cu Romania noastra, doar ca asta este singura directie in care ne putem duce acum ... in jos. Atat de multa publicitate si atat de multe clisee aruncate din ambele parti pentru a putea tampi omul mai mult si a-l indobitoci si mai mult... Bine nu o sa fie niciodata, pentru ca singuri ne-am adus aici...

Insa totul e "bine" cand se termina cu bine. Mai e putin pana la Craciun, pana cand toti zburam incet dar sigur catre cuib. E o senzatie aparte cea a sarbatorilor de iarna... te fac sa te simti ca traiesti. Mai bine zis, sarbatorile de iarna, sunt un refugiu, departe de lume, departe de tot ceea ce este cotidian, departe de trafic si aglomeratie. Poti sta linistit in "parcela ta" vorba cuiva si sa nu te doara nici colo. Singurul mod in care poti scapa, in mod obisnuit de zilele negre, e un film poate, un 3D care te aduce inapoi in imaginea virtuala a "cuibului". Si asa ca incheiere chiar as vrea sa va recomand un film "A Christmas Carol". Superb film! 

Pana data viitoare, LoLo va zice "Hai Romania!"

Stiu ca nu am mai postat de mult, si motivele sunt ele fie de natura fizica, tehnica sau orice altceva care m-ar putea scuza insa nu sunt valabile.
Perioada grea pentru fiecare in parte. Examene, teste, admiteri, restante, tot ce e mai frumos in viata si tot ce te face sa simti ca traiesti. Si uite asa se urca incet pe scarile vietii, care vrem sau nu ajung la aceeasi usa... Acum depinde de fiecare in parte sa urce scarile incet si greoi sau le urcam pe o scara rulanta. Personal mi-ar placea sa fie rulanta insa ... totul e interdependent de persoana in sine. Mai mult sau mai putin, toti intampinam greutatea de a urca o treapta mai grea sau mai inalta insa, pe cat de dureroasa si enervanta e asteptarea si pregatirea pentru a o cuceri pe atat de mare va fi recompensa dupa. "ca scarile sunt multe, si multe sunt scarile". De unde am venit? De ce suntem aici? Exista ceva cert in viata?...
Pacat ca viata e prea scurta si avem doar "o incercare" sa o ducem bine la capat, insa la naiba, cine se gandeste la capat? :) Un lucru este sigur, toti suntem la fel, aceeasi bucata de carne modelata fiecare in alt fel, insa la baza suntem aceleasi creaturi ce incearca sa se ascunda dupa zambete false si dupa stari fericite artificiale. Dar totusi la naiba cu asta! Suntem tineri nu?? Ce ne pasa noua de viitor, traim prezentul ca si cum nu ar fi maine..... Te regasesti in enuntul anterior? Eu sincer nu... si nici tu nu cred.
Tot ce ramane de facut este sa indreptam frivol privirea spre viitor ca si cum am astepta sa vina el spre noi, insa tre' sa facem si noi ceva nu? Ce conteaza ca treapta e imensa si pare imposibil de urcat, tot merita incercat, si pana la urma va fi urcata pentru ca mai devreme sau mai tarziu o sa se constientizeze parerea gen: "Hei! Pot sa fac asta!" Cu totii am trecut peste niste trepte gigantice sau inca trecem si ce ne-ar putea ajuta sa urcam mai usor?



Ce ne-ar putea ajuta? Pai daca stai putin si observi la fiecare set de scari poate fi adaugata o mana curenta, sau o balustrada. Asta te poate ajuta sa urci MULT mai usor fiecare treapta! Si cam ce ar putea fi aceasta balustrada? Fizic ? Mental? Prieten? Motiv? Ce subtil mai sunt :D