Pot computerele gandi?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie mai intai sa stabilim ce este gandul.
A gandi reprezinta nivelul cel mai inalt de prelucrare a informatiei despre lumea externa si despre propriul nostru EU. Cu alte cuvinte preluam din exterior, integram , analizam si in functie de situatie actionam si dam nastere la acele "ganduri".
Multi spun un NU raspicat la ceea ce inseamna gandirea artificiala. Un principiu de baza al acestei idei este ca gandirea este foarte complexa si chiar daca intro buna zi am putea intelege toate legile si principiile care guverneaza mintea, asta nu inseamana ca o vom putea duplica. Cum poate gandi un sistem daca nu simte aceleasi lucruri ca si mine, care nu poate simti tristete, fericire, singuratate, incredere si alte sentimente tipic umane. Aici intervine o antiteza intre gandirea umana si cea artificiala.
Insa nu suntem si noi niste sisteme programate organice? Suntem programati sa facem diferite lucruri de la trezirea de dimineata pana la hranire suntem programati in acelasi fel in care PC-ul nostru stie cand sa dea o eroare sau cand sa scoata cd-ul din cd-rom.
Insa este posibil sau nu ca un computer sa gandeasca?
Nu, in cazul in care gandirea este definita ca fiind lucru strict uman si orice comportament al computerelor in cazul acesta se va numi gandire-asemanatoare.
Da, in cazul in care gandirea este definita ca raspunsul la intrebare generat prin observatie si analizare a comportamentului uman si al celui al computerului.
Sa realizam o analogie intre cele 2 sisteme: computerul si omul.
Computerul: - nu poate functiona fara energie,
- analizeaza, observa si prelucreaza informatia
- integreaza noi cunostinte in cele vechi
Omul: - nici el nu poate functiona fara energie
- la randul sau rationeaza si deduce
-integreaza cunostintele noi alaturi de cele deja acumultate
Insa ce este ceea ce ne face uman? Ce este ceea ce ne difera de computere si IA. Ce este poate singurul lucru care ne separa de masinarii? Raspuns? Greseala. Un computer poate face acelasi lucru pentru care este programat de n ori, identic fara pic de greseala. In timp ce omul este supus greselii si surmenajului fizic si psihic. AI nu oboseste, atata timp cat are resursele necesare va contunua sa isi duca la bun sfarsit "programul" sau.
Filozoful francez Rene Descartes (1596-1650) considera că omul este condus de o raţiune imaterială în timp ce restul naturii (inclusiv animalele), se supune numai legilor fizicii. Referindu-se la automate - la modă în acea vreme - Descartes susţine că o maşină care să-l imite pe om ar fi uşor de detectat întrucât omul are două caracteristici care îl diferenţiază net de un automat:
a. maşina nu foloseşte niciodată cuvinte pentru a exprima gândurile noastre şi
b. lipsa la maşini a posibilităţii de a raţiona.
În 1950 Alan Turing publica articolul (devenit celebru) "Computing Machinery and Intelligence" (Mind, 59, p. 443-460) în care îşi pune întrebarea dacă maşinile pot gândi. În prima parte avem de-a face cu un joc (Imitating Game, cunoscut mai târziu ca Testul Turing) cu trei jucători: un bărbat (A), o femeie (B), şi un anchetator (sexul nu are importanţă). Ei sunt aşezaţi în camere separate, anchetatorul nu îi poate vedea pe nici unul dintre ceilalţi doi; singurul mijloc de comunicare este un teleprinter, anchetatorul însă nu ştie cu cine se face legătura - cu A sau cu B. Scopul jocului pentru A (bărbatul) este să-l facă pe anchetator să creadă că este B (femeia). Scopul jocului este însă să ne facă să înţelegem că într-o situaţie structurată similar, A reprezintă o maşină, iar B - un om, programul ar trebui proiectat în aşa fel încât să poată imita comportamentul uman (chiar micile greşeli de calcul). Dacă după un număr suficient de mare de întrebări anche-tatorul nu poate diferenţia linia conectată la om de cea conectată la maşină, atunci se poate spune că aceasta gândeşte. După cum se poate observa din designul experimentului, Turing preia modelul inteligenţei aşa cum l-a prefigurat Descartes - capacitatea de a raţiona şi comunica prin limbaj.
In concluzie, pot computerele gandi? Daca lasam deoparte restul sentimentelor si trairilor umane si ne orientam doar spre procesul gandirii atunci raspunsul este DA. Insa pentru a replica gandirea umana in toatalitate inca mai avem descoperiri de facut in interminabilul domeniu al mintii.